Propozițiile relative în germană: der, die, das ca elemente de legătură
Cum să unești două idei cu which, who și that în germană. Pronumele relative se acordă cu substantivul, cazul vine din propoziție, iar verbul merge la sfârșit.
Propozițiile relative îți permit să adaugi detalii fără să începi o propoziție nouă: the man who lives next door, the book that I bought. În germană, ele se construiesc cu pronume relative care arată exact ca articolele der, die, das — cu câteva mici particularități.
Două reguli decid pronumele
Genul și numărul vin de la substantivul pe care îl descrii; cazul vine din rolul din interiorul propoziției relative. Der Mann, der dort wohnt (subiect → der). Der Mann, den ich kenne (obiect → den). Același bărbat, pronume diferit, pentru că rolul din propoziție s-a schimbat.
Verbul merge la sfârșit
O propoziție relativă este o propoziție subordonată, așa că verbul conjugat se mută chiar la sfârșit, iar întreaga propoziție este izolată prin virgule: Das ist das Haus, das wir gekauft haben. Exersează-ți urechea să aștepte acel verb final.
Forme de cunoscut
- În mare parte identice cu articolele: der, die, das, die (plural).
- Pluralul dativ este denen (nu den): die Leute, denen ich helfe.
- Formele de genitiv sunt dessen (masc./neut.) și deren (fem./plural): der Mann, dessen Auto …
Dacă o prepoziție aparține verbului din propoziția relativă, ea vine înaintea pronumelui: die Frau, mit der ich spreche (femeia cu care vorbesc). Germana nu lasă prepozițiile la sfârșit așa cum face engleza.
Întrebări frecvente
Cum aleg pronumele relativ în germană?
Ia genul și numărul de la substantivul descris, iar cazul din rolul pronumelui din interiorul propoziției relative (subiect = nominativ, obiect = acuzativ și așa mai departe).
Unde merge verbul într-o propoziție relativă în germană?
Chiar la sfârșit. Propozițiile relative sunt propoziții subordonate, așa că verbul conjugat se mută în poziția finală, iar propoziția este separată prin virgule.